KARISSA

Comandă KARISSA de la Farmacie Ieftina.

Profită reduceri și preț mic la KARISSA, numai la Farmacie Ieftina.

1. Ce este Karissa și pentru ce se utilizeazăKarissa este un contraceptiv hormonal combinat. Acesta conţine două tipuri de hormoni: un estrogen, numit etinilestradiol şi un progestogen, numit gestoden. Aceşti hormoni împiedică ovarele să elibereze un ovul în fiecare lună (ovulaţie). De asemenea, aceştia cresc vâscozitatea fluidului (mucusului) aflat în zona colului uterin, făcând astfel mai dificilă ajungerea spermatozoizilor la ovule şi modifică ţesutul care căptuşeşte uterul pentru a face mai puţin probabilă acceptarea ovulului fecundat. Cercetările medicale şi experienţa vastă au demonstrat că, dacă sunt luate corect, contraceptivele hormonale sunt o metodă contraceptivă eficientă şi reversibilă. Reţineţi că, contraceptivele hormonale combinate cum este Karissa, nu vă va proteja împotriva bolilor cu transmitere sexuală (cum este SIDA). Doar prezervativul poate face aceasta. Cum acţionează contraceptivele hormonale?Contraceptivele hormonale combinate, cum este Karissa, conţin hormoni care sunt echivalenţi cu cei produşi de organismul dumneavoastră (estrogen şi progestogen). Aceşti hormoni ajută la prevenirea sarcinii în acelaşi mod în care hormonii dumneavoastră naturali v-ar împiedica să mai concepeţi încă o dată în timp ce sunteţi deja gravidă. 2. Ce trebuie să știți înainte să utilizați KarissaMenţiuni generaleÎnainte de a începe să utilizaţi Karissa, trebuie să citiţi informaţiile despre cheagurile de sânge de la pct. 2. Este deosebit de important să citiţi simptomele asociate prezenţei unui cheag de sânge – vezi pct. 2 „Cheaguri de sânge”). Nu utilizaţi KarissaNu trebuie să utilizaţi Karissa dacă aveţi vreuna dintre afecţiunile enumerate mai jos. Dacă aveţi vreuna dintre afecţiunile enumerate mai jos, trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră. Medicul dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră ce alte forme de contracepţie ar fi mai adecvate. – dacă aveţi sau aţi avut vreodată tulburări de vedere datorate afecţiunilor circulatorii;- dacă aveţi (sau aţi avut vreodată) un cheag de sânge într-un vas de sânge de la nivelul picioarelor (tromboză venoasă profundă, TVP), al plămânilor (embolie pulmonară, EP) sau al altor organe; – dacă ştiţi că aveţi o tulburare care afectează coagularea – de exemplu, deficit de proteina C, deficit de proteina S, deficit de antitrombină III, factor V Leiden sau anticorpi antifosfolipidici; – dacă aveţi nevoie de o operaţie sau dacă sunteţi imobilizată pentru o perioadă lungă de timp (vezi pct. „Cheaguri de sânge”); – dacă aţi avut vreodată un atac de cord sau un atac cerebral;- dacă aveţi (sau aţi avut vreodată) angină pectorală (o afecţiune care cauzează durere severă în piept şi care poate fi primul semn al unui atac de cord) sau atac ischemic tranzitor (AIT – simptome temporare de atac cerebral); – dacă aveţi oricare dintre următoarele afecţiuni care pot determina creşterea riscului de apariţie a cheagurilor la nivelul arterelor: – diabet zaharat sever, cu deteriorarea vaselor de sânge – dacă aveţi tensiune arterială foarte crescută- dacă aveţi o concentraţie foarte mare de grăsimi în sânge (colesterol sau trigliceride)- o afecţiune cunoscută drept hiperhomocisteinemie;- dacă aveţi (sau aţi avut vreodată) un tip de migrenă numit „migrenă cu aură”;- dacă aveţi sau aţi avut vreodată afecţiuni hepatice;- dacă aveţi sau aţi avut vreodată tumori hepatice;- dacă aveţi cancer de sân sau alt tip de cancer, de exemplu cancer ovarian sau de col uterin, sau cancer al uterului; – dacă aveţi sângerări vaginale cu cauză necunoscută;- dacă sunteţi alergic la gestoden, etinilestradiol sau oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6); – dacă sunteţi gravidă sau credeţi că aţi putea fi gravidă.Dacă oricare dintre aceste situaţii apare în timp ce luaţi Karissa, întrerupeţi imediat utilizarea şi informaţi-l pe medicul dumneavoastră. Între timp, utilizaţi o altă metodă contraceptivă cum ar fi prezervativul sau diafragma cu spermicide. Atenționări și precauțiiÎnainte să utilizaţi Karissa, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.Când trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră?Solicitaţi asistenţă medicală de urgenţă- dacă observaţi semne posibile ale unui cheag de sânge, ceea ce poate însemna că a apărut un cheag de sânge la nivelul piciorului (adică tromboză venoasă profundă), un cheag de sânge la nivelul plămânului (adică embolie pulmonară), un atac de cord sau un atac cerebral (vezi pct. „Cheag de sânge (tromboză)” de mai jos). Pentru o descriere a simptomelor acestor reacţii adverse grave vă rugăm să consultaţi „Cum recunosc apariţia unui cheag de sânge”. Controale medicale regulateÎnainte de a începe să luaţi Karissa, medicul dumneavoastră va stabili antecedentele dumneavoastră medicale punându-vă câteva întrebări ce vă privesc pe dumneavoastră şi rudele apropiate. Medicul dumneavoastră vă va măsura tensiunea arterială şi se va asigura ca nu sunteţi gravidă. Este de asemenea posibil ca medicul dumneavoastră să vă facă un consult medical. Odată ce aţi început tratamentul cu Karissa, medicul dumneavoastră vă va face controale regulate. Aceasta se va întâmpla atunci când veţi reveni la medic pentru mai multe contraceptive. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă următoarele afecţiuni sunt valabile în cazul dumneavoastră. De asemenea, dacă în timp ce utilizaţi Karissa apare afecţiunea sau se agravează, trebuie să îi spuneţi medicului dumneavoastră. Nu mai luaţi alte drajeuri până când nu discutaţi cu medicul dumneavoastră. Între timp, utilizaţi o altă metodă contraceptivă, cum ar fi un prezervativ sau o diafragmă cu spermicide. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda să întrerupeţi utilizarea Karissa şi vă va sfătui să utilizaţi o altă metodă de contracepţie. – dacă aveţi pentru prima dată migrene sau dacă aţi mai avut migrene dar acestea se agravează sau devin mai frecvente; – dacă bănuiţi că aţi putea fi gravidă;- dacă aveţi boală Crohn sau colită ulcerativă (boală inflamatorie intestinală cronică);- dacă aveţi lupus eritematos sistemic (LES – o boală care afectează sistemul dumneavoastră natural de apărare); – dacă aveţi sindrom hemolitic uremic (SHU – o tulburare de coagulare a sângelui care provoacă insuficienţă renală); – dacă aveţi „anemie cu celule în seceră” (o boală moştenită, a globulelor roşii din sânge);- dacă aveţi concentraţii crescute de acizi graşi în sânge (hipertrigliceridemie) sau istoric în familie pentru această afecţiune. Hipertrigliceridemia a fost asociată cu un risc crescut de apariţie a pancreatitei (inflamaţia pancreasului); – dacă aveţi nevoie de o operaţie sau dacă sunteţi imobilizată pentru o perioadă lungă de timp (vezi pct. 2 „Cheaguri de sânge”); – dacă tocmai aţi născut, aveţi risc crescut de apariţie a cheagurilor de sânge. Trebuie să întrebaţi medicul cât de curând după naştere puteţi începe să luaţi Karissa; – dacă aveţi o inflamaţie la nivelul venelor de sub piele (tromboflebită superficială);- dacă aveţi varice;- dacă suferiţi de:o tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială);o îngălbenire a pielii (icter);o mâncărimi pe tot corpul (prurit);o calculi biliari;o o boală ereditară numită porfirie;o tulburarea motorie numită coree Sydenham;o erupţie cutanată cunoscută sub numele de herpes gestaţional;o formă ereditară de pierdere a auzului cunoscută ca otoscleroză;o tulburări ale funcţiei hepatice;o diabet zaharat;o depresie;o pete maronii pe faţă sau corp (cloasmă) care pot fi diminuate prin evitarea expunerii la soare şi utilizării solariilor şi lămpilor cu ultraviolete. CHEAGURI DE SÂNGEUtilizarea unui contraceptiv hormonal combinat cum este Karissa determină creşterea riscului de apariţie a unui cheag de sânge, comparativ cu situaţia în care nu utilizaţi niciun astfel de contraceptiv. În cazuri rare, un cheag de sânge poate bloca vasele de sânge şi poate cauza probleme grave.Cheagurile de sânge pot să apară- la nivelul venelor (ceea ce se numeşte „tromboză venoasă”, „tromboembolism venos” sau TEV)- la nivelul arterelor (ceea ce se numeşte „tromboză arterială”, „tromboembolism arterial” sau TEA). După apariţia unui cheag de sânge, recuperarea nu este întotdeauna completă. Rar, pot exista efecte grave, de durată sau, foarte rar, acestea pot pune viaţa în pericol. 3. Cum să utilizați KarissaLuaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigură. Blisterele din fiecare cutie sunt concepute pentru a ajuta să vă amintiţi să luaţi drajeurile.Începeţi prima cutieÎncepeţi să luaţi primul drajeu din prima zi a ciclului. Aceasta este ziua unu a ciclului – ziua când începe sângerarea. Dacă începeţi în ziua 2-5 a ciclului dumneavoastră, trebuie să utilizaţi o metodă de contracepţie suplimentară, cum ar fi prezervativul, în primele 7 zile de administrare din primul blister. Puteţi lua drajeul în orice moment al zilei, dar trebuie să încercaţi să îl luaţi aproximativ la aceeaşi oră, în fiecare zi. Vi se va părea mai uşor să-l luaţi fie seara târziu, fie dimineaţa devreme. Luaţi câte un drajeu în fiecare zi, în ordinea indicată, până ce terminaţi toate cele 21 drajeuri din cutie. După ce aţi luat cele 21 drajeuri, în următoarele şapte zile nu veţi mai lua drajeuri. În decursul acestor 7 zile trebuie să înceapă menstruaţia. Nu trebuie să utilizaţi nicio formă suplimentară de contracepţie pe durata celor şapte zile de pauză, cu condiţia că aţi luat corespunzător cele 21 de drajeuri şi veţi începe următoarea cutie în timp. Următoarea cutieÎncepeţi următoarea cutie după cele 7 zile de pauză, chiar dacă menstruaţia continuă. Veţi începeîntotdeauna o nouă cutie în aceeaşi zi a săptămânii.Trecerea de la un alt contraceptiv hormonal combinat la KarissaPuteţi începe administrarea Karissa în ziua care urmează după ultima pilulă din blisterul actual (sau în ziua care urmează după ultima pilulă activă, dacă blisterul dumneavoastră actual conţine şi pilule inactive), dar nu mai târziu de ziua de după intervalul de pauză sau intervalul cu pilulă inactivă de la contraceptivul anterior. Trecerea de la un contraceptiv care conţine doar progestogen (minicomprimat doar cu progestogen, soluţie injectabilă, implant) la Karissa Puteţi trece de la comprimate care conţin numai progestogen oricând doriţi. Întrerupeţi administrarea minicomprimatului şi începeţi administrarea Karissa în ziua următoare, la aceeasi oră. Când treceţi de la o formă injectabilă, începeţi administrarea Karissa în momentul în care ar trebui făcută următoarea injectare. Când treceţi de la implant, începeţi administrarea Karissa în ziua imediat următoare înlăturării implantului. În toate aceste cazuri, sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare în timpul primelor 7 zile de administrare a noului contraceptiv. După naştere, pierdere spontană de sarcină sau avortDupă naştere, pierdere spontană a sarcinii sau avort, medicul dumneavoastră vă va sfătui cu privire la administrarea contraceptivelor. Puteţi să începeţi să utilizaţi Karissa imediat după o pierdere spontană de sarcină sau după un avort în primul trimestru de sarcină. În acest caz nu este necesar să utilizaţi metode contraceptive suplimentare. După ce aţi născut sau după un avort în al doilea trimestru de sarcină puteţi începe să luaţi Karissa din ziua 21 până în ziua 28 de după naştere sau avort. Dacă alăptaţi, nu sunt recomandate contraceptivele combinate deoarece pot reduce cantitatea de lapte. Trebuie să utilizaţi metode contraceptive suplimentare (de exemplu prezervativul) în primele 7 zile ale utilizării drajeului. Dacă aţi avut relaţii sexuale neprotejate, înainte de a utiliza Karissa trebuie să vă asiguraţi că nu sunteţi însărcinată sau trebuie să aşteptaţi până la următoarea sângerare menstruală. Dacă aveţi orice întrebare despre începerea administrării Karissa după naştere sau avort, întrebaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul. Dacă luaţi mai mult Karissa decât trebuieDacă luaţi mai mult Karissa decât trebuie, probabil nu vă va face niciun rău, dar v-aţi putea simţi rău sau să aveţi sângerări vaginale uşoare. Dacă prezentaţi oricare dintre aceste simptome, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări. Dacă uitaţi să luaţi KarissaDacă aţi uitat să luaţi un drajeu, urmaţi aceste recomandări.Dacă aveţi o întârziere de mai puţin de 12 oreProtecţia contraceptivă nu este redusă dacă luaţi drajeul uitat imediat ce vă amintiţi şi apoi continuaţi să luaţi următoarele drajeuri la ora obişnuită. Aceasta poate însemna să luaţi două drajeuri în aceeaşi zi. Dacă aţi întârziat administrarea unui drajeu cu mai mult de 12 ore, sau dacă aţi omis mai mult de un drajeu Dacă aţi întârziat administrarea unui drajeu cu mai mult de 12 ore, sau dacă aţi omis mai mult de un drajeu, protecţia contraceptivă poate fi redusă, deci trebuie să folosiţi o metodă suplimentară de protecţie. Cu cât este mai mare numărul de drajeuri pe care le-aţi uitat, cu atât este mai mare riscul ca protecţia împotriva sarcinii să fie redusă. În acest caz, trebuie să respectaţi următoarele recomandări: Ce trebuie făcut dacă aţi omis luarea unui drajeu în prima săptămânăLuaţi drajeul uitat imediat ce vă amintiţi, chiar dacă aceasta înseamnă că trebuie să luaţi două drajeuri odată. Continuaţi să luaţi drajeurile la ora obişnuită. Trebuie de asemenea să utilizaţi o metodă contraceptivă de barieră pentru următoarele 7 zile, de exemplu, prezervative. Dacă aţi avut contact sexual în săptămâna precedentă omisiunii drajeului, există riscul unei sarcini. Cu cât omiteţi luarea mai multor drajeuri şi cu cât mai aproape de intervalul în care, în mod obişnuit, nu mai luaţi drajeuri, cu atât riscul unei sarcini este mai mare. Ce trebuie făcut dacă aţi omis luarea unui drajeu în a doua săptămânăLuaţi drajeul omis imediat ce vă amintiţi, chiar dacă aceasta înseamnă să luaţi două drajeuri odată.Ulterior, trebuie să continuaţi luarea celorlalte drajeuri la ora obişnuită. Presupunând că drajeurile au fost luate corect în ultimele 7 zile înainte de omiterea luării unui drajeu, nu sunt necesare metode contraceptive suplimentare. Dacă nu s-a întâmplat aşa sau dacă a fost omis mai mult de un drajeu, trebuie să utilizaţi metode contraceptive suplimentare în următoarele 7 zile.Ce trebuie făcut dacă aţi omis luarea unui drajeu în a treia săptămână Riscul eşecului contraceptiv este iminent, datorită apropierii intervalului în care nu luaţi drajeuri.Protecţia contraceptivă redusă poate fi, totuşi, prevenită urmărind una din următoarele două alternative. Aşadar, nu mai sunt necesare alte precauţii contraceptive, presupunând că toate drajeurile au fost luate corect pe parcursul celor 7 zile anterioare omiterii primului drajeu. Totuşi, dacă nu aţi luat corect Karissa pe parcursul celor 7 zile anterioare omiterii primului drajeu, trebuie să urmaţi prima alternativă dintre cele două şi, în plus, trebuie să utilizaţi o metodă contraceptivă tip barieră (cum este prezervativul) în următoarele 7 zile. 1. Luaţi drajeul omis imediat ce v-aţi amintit, chiar dacă aceasta înseamnă să luaţi două drajeuri odată. Ulterior, trebuie să continuaţi luarea celorlalte drajeuri la ora obişnuită. Începeţi următoarea cutie imediat ce aţi terminat ultimul drajeu din cutia curentă, adică fără să ţineţi cont de intervalul pauză dintre cele două cutii. Este puţin probabil să prezentaţi sângerare de întrerupere până la sfârşitul celei de-a doua cutii, dar puteţi avea mici pete sau sângerări neregulate, în zilele în care luaţi drajeurile. 2. Nu mai luaţi drajeurile din cutia actuală. Trebuie să faceţi o pauză de 7 zile, numărând şi ziua când aţi omis administrarea drajeului, înainte de începerea unei noi cutii. Dacă aţi omis să administraţi un drajeu şi nu aţi avut sângerare de întrerupere în prima pauză în care nu luaţi drajeurile, înseamnă că puteţi fi însărcinată. Dacă aţi omis să luaţi un (sau mai multe) drajeu şi aţi avut relaţii sexuale neprotejate, aţi putea fi însărcinată. Întrebaţi medicul dumneavoastră despre contracepţia de urgenţă. Dacă încetați să luați KarissaDacă întrerupeţi utilizarea Karissa, puteţi rămâne gravidă. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre alte metode contraceptive pentru a evita sarcina. Ce trebuie făcut dacă aveţi probleme cu stomaculDacă v-a fost rău sau aţi avut diaree la 3-4 ore după luarea drajeului, este posibil ca substanţa activă să nu se fi absorbit complet. În acest caz, trebuie urmate recomandările descrise mai sus, cu privire la drajeurile omise. În caz de vărsături sau diaree, utilizaţi măsuri suplimentare de contracepţie, de exemplu prezervativul, la fiecare contact sexual avut pe perioada cât aţi avut probleme cu stomacul, cât şi în următoarele 7 zile. Ce trebuie făcut dacă vreţi să amânaţi sau să modificaţi data apariţiei ciclului menstrualDacă vreţi să amânaţi sau să modificaţi data apariţiei ciclului menstrual, cereţi sfatul medicului dumneavoastră. Dacă doriţi să amânaţi data apariţiei ciclului menstrual trebuie să continuaţi cu următoarea cutie deKarissa după luarea ultimului drajeu din cutia curentă, fără a mai păstra perioada de pauză. Puteţi lua câte drajeuri doriţi din această cutie, chiar până o terminaţi. În timp ce utilizaţi a doua cutie se poate să prezentaţi sângerări neregulate sau pete. Utilizarea regulată de Karissa este reluată după intervalul celor 7 zile de pauză. Dacă doriţi să schimbaţi ziua de începere a ciclului menstrualDacă luaţi Karissa conform recomandărilor, veţi prezenta sângerare menstruală în aceeaşi zi a lunii.Dacă doriţi să o schimbaţi într-o altă zi a săptămânii, alta decât cea cu care sunteţi obişnuită acum, puteţi să scurtaţi (niciodată nu prelungiţi) intervalul în care nu luaţi drajeuri la câte zile doriţi. De exemplu, dacă sângerarea menstruală începe într-o zi de vineri şi dumneavoastră vreţi să înceapă marţi (trei zile mai devreme), trebuie să începeţi următoarea cutie de Karissa cu 3 zile mai devreme. Cu cât este mai scurt intervalul de pauză, cu atât este mai mare posibilitatea de a nu prezenta sângerare de întrerupere şi de a prezenta sângerări neregulate sau pete în timpul utilizării celei de-a doua cutii. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 4. Reacţii adverse posibileCa toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, în special dacă sunt severe şi persistente sau dacă apare o modificare a stării de sănătate care credeţi că se poate datora Karissa, vă rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră. Toate femeile care iau contraceptive hormonale combinate prezintă un risc crescut de apariţie a cheagurilor de sânge la nivelul venelor (tromboembolism venos (TEV)) sau a cheagurilor de sânge la nivelul arterelor (tromboembolism arterial (TEA)). Pentru informaţii mai detaliate privind diferitele riscuri asociate cu utilizarea de contraceptive hormonale combinate, vezi pct. 2 „Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Karissa”. La femeile care utilizează contraceptive orale combinate, au fost raportate următoarele reacţii adverse grave, vezi punctul 2 „Cheaguri de sânge” şi „Contraceptivul şi cancerul”. – Tromboembolism venos (un cheag de sânge la nivelul vaselor)- Tulburări trombotice arteriale (obstrucţia unei artere)- Cancer de col uterinAceste reacţii adverse au fost raportate la femeile care utilizează contraceptive, pot apărea în primele luni de utilizare a Karissa, dar dispar, de obicei, odată ce organismul dumneavoastră se obişnuieşte cu contraceptivele. Reacţiile adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):- sângerări neregulate, – greaţă,- creştere în greutate,- sensibilitate la nivelul sânilor,- durere de cap.Reacţiile adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):- schimbări ale dispoziţiei inclusiv depresie,- iritabilitate,- acnee,- lipsa sângerării menstruale, sângerare redusă sau sângerare dureroasă,- mărire a sânilor şi secreţie de la nivelul mamelonului,- dureri abdominale,- retenţie de lichide,- modificări ale apetitului sexual,- nervozitate,- iritaţie a ochilor,- ameţeli,- tulburări de vedere,- migrene,- creştere sau scădere în greutate.Reacţiile adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane) şi rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane): – reacţii alergice,- vărsături,- pete maronii pe faţă şi corp (cloasmă sau melasmă),- cădere a părului,- erupţie trecătoare pe piele,- inflamaţia celulelor adipoase subcutanate (eritem nodos),- creştere a tensiunii arteriale,- cancer de sân,- cancer al colului uterin,- formarea de cheaguri de sânge,- valori ridicate ale concentraţiei grăsimilor în sânge,- valori scăzute de folaţi în sânge,- diminuare a auzului (otoscleroză),- crampe abdominale sau balonare,- inflamaţie a pancreasului,- tumori ale ficatului,- modificări ale secreţiilor vaginale,- apariţia de mişcări necontrolate anormale (coree),- lupus eritematos sistemic (LES, o afecţiune a ţesutului conjunctiv),- schimbări de apetit alimentar (creştere sau scădere),- iritaţia ochilor datorită lentilelor de contact,- cheaguri de sânge cu efecte dăunătoare, la nivelul unei vene sau al unei artere, de exemplu: la nivelul unui picior sau al labei piciorului (adică TVP), la nivelul plămânului (adică EP), atac de cord, atac cerebral, mini-atac cerebral sau simptome temporare similare atacului cerebral, cunoscute ca atac ischemic tranzitor (AIT), cheaguri de sânge la nivelul ficatului, stomacului/intestinului, rinichilor sau ochiului. Probabilitatea de apariţie a unui cheag de sânge este mai crescută dacă aveţi orice alte afecţiuni care determină creşterea acestui risc (Vezi pct. 2 pentru informaţii suplimentare privind afecţiunile care determină creşterea riscului de apariţie a cheagurilor de sânge şi simptomele unui cheag de sânge). Reacţiile adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):- accentuarea lupusului eritematos sistemic (LES, o afecţiune a ţesutului conjunctiv),- agravare a unei afecţiuni ereditare numită porfirie,- exacerbare a coreei (o tulburare de mişcare), – inflamaţie a nervului optic (poate duce la o pierdere a vederii, parţiale sau complete),- cheag de sânge în vasele sanguine ale ochilor,- agravare a venelor varicoase,- inflamaţia peretelui intestinal (colită ischemică),- tulburări biliare (inclusiv litiază biliară),- inflamaţia celulelor adipoase subcutanate (eritem polimorf),- o tulburare a sângelui numită sindrom uremic hemolitic (o tulburare în care cheagurile de sânge împiedică funcţionarea rinichilor). Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile):- tulburări hepatice.Raportarea reacţiilor adverseDacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ulAgenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro/. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

GEDEON RICHTER